duminică, 31 iulie 2011

O aratare minunata a parintelui Sofian Boghiu



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

vineri, 29 iulie 2011

GAVRIL BĂRNUŢ 1/9 - Întâlnirea unui ateu cu Dumnezeu



de la danielroxin

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0
Share/Bookmark

NICOLAE STEINHARDT-ARHEOLOGIA REGASIRII

Nota: 7.8/10 (12 voturi)

Un film documentar realizat de TVR Cultural despre Nicolae Steinhardt (29 iulie 1912 – 30 martie 1989), scriitor, publicist, critic literar şi jurist român, originar din Pantelimon, judeţul Ilfov.

De origine evreiască, s-a convertit la religia creştină ortodoxă în închisoarea de la Jilava, îşi va lua numele de fratele Nicolae, şi se va călugări după punerea sa în libertate. Este autorul unei opere unice în literatura română, Jurnalul fericirii. A fost doctor în drept constituţional.

În 1958 este arestat Constantin Noica şi grupul său de prieteni din care făceau parte şi Nicu Steinhardt, alături de Dinu Pillat, Alexandru Paleologu, Vladimir Streinu, Sergiu Al-George, Păstorel Teodoreanu, Dinu Ranetti, Mihai Rădulescu, Theodor Enescu, Marieta Sadova ş.a.

La 31 decembrie 1959 este convocat la Securitate, cerându-i-se să fie martor al acuzării, punându-i-se în vedere că dacă refuză să fie martor al acuzării, va fi arestat şi implicat în “lotul intelectualilor mistico-legionari”.

Anchetat pentru că a refuzat să depună mărturie împotriva lui Constantin Noica, este condamnat în “lotul Pillat-Noica” la 13 ani de muncă silnică, sub acuzaţia de “crimă de uneltire contra ordinii sociale”.

Acest eveniment înlătură “orice dubiu, şovăială, teamă, lene, descumpănire” (Primejdia mărturisirii, p. 178) şi grăbeşte luarea deciziei de a se boteza.

La 15 martie 1960, în închisoarea Jilava, ieromonahul basarabean Mina Dobzeu îl boteazã întru Iisus Hristos, naş de botez fiindu-i Emanuel Vidraşcu (coleg de lot, fost şef de cabinet al mareşalului Antonescu), iar ca martori ai tainei participă Alexandru Paleologu, doi preoţi romano-catolici, unul fiind chiar Monseniorul Ghica, doi preoţi uniţi şi unul protestant, “spre a da botezului un caracter ecumenic” . (Sursa: Wikipedia)

Vezi online filmul documentar Nicolae Steinhardt – Arheologia regăsirii 1

Share/Bookmark

miercuri, 27 iulie 2011

LITANIA PARINTELUI ARSENIE BOCA

Share/Bookmark

Slava Tatalui si Filului si Sfantului Duh, precum era la Inceput, Acum si pururea si in vecii vecilor, Amin.

Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie Duhule Sfinte.

1. Duhule Sfinte coboara de pe Tronul Maririi Tale si ridica-Ti un cort in inima slujitorului tau, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

2. Duhule Sfinte care purcezi de la Tatal, si de la Fiul, invata-ma sa traiesc permanent in prezenta lui Dumnezeu, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

3. Duhule Sfinte care purcezi de la Tatal si de la Fiul, invata-ma sa traiesc dupa Voia Celui Prea Inalt, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

4. Duhule Sfinte care locuiesti in Inima Fiului, invata-ma sa Te cunosc si sa Te iubesc, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

5. Duhule Sfinte care Te ingrijejti de Slava Tatalui, invata-ma sa traiesc in daruire fata de Dumnezeu si in deplina incredere in El, Slava Tie Dumnezeule, Slava Tie

6. Duhule Sfinte simbolizat prin limbile de foc, aprinde si in inima mea focul iubirii Tale, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

7. Duhule Sfinte porumbel tainic, invata-ma sa inteleg Sfanta Scriptura, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

8. Duhule Sfinte care nu ai nici o infatisare si nici nume, invata-ma sa ma rog bine, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

9. Duhule Sfinte care vorbesti prin gura profetilor, invata-ma sa traiesc in pacea sufletului si echilibrul spiritului, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

10. Duhule Sfinte foc arzator de iubire, invata-ma sa traiesc intelept si rabdator, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

11. Duhule Sfinte datatorul tuturor Darurilor, invata-ma sa traiesc in smerenie si modestie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

12. Duhule Sfinte vistierie abundenta de Har, invata-ma sa inteleg valoarea suferintelor, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

13. Duhule Sfinte vistiernic nemarginit de Har, invata-ma sa folosesc corect timpul pretios, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

14. Duhule Sfinte vistiernic de Har inepuizabil, fereste-ma de lipsa de iubire si de mandrie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

15. Duhule Sfinte a carui bogatie nu o poate aprecia nimeni, invata-ma sa alung imaginile si gandurile inutile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

16. Duhule Sfinte datatorul multor Daruri, invata-ma sa evit activitatile si vorbele inutile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

17. Duhule Sfinte din a carui plinatate am luat noi toti, invata-ma sa pot sa tac si sa vorbesc la timpul potrivit, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

18. Duhule Sfinte iubire vesnica, invata-ma sa dau celorlalti un exemplu bun, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

19. Duhule Sfinte bunatate vesnica, da-mi perseverenta in bine pana la sfarsit, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

20. Duhule Sfinte dascal bun, invata-ma sa ma port corect cu oamenii, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

21. Duhule Sfinte prieten drag al sufletelor, invata-ma sa nu judec pe nimeni si sa nu imi amintesc raul facut mie, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

22. Duhule Sfinte Lumina care fericesti sufletele, invata-ma sa vad nevoile altora si sa nu omit faptele bune, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

23. Duhule Sfinte Lumina vesnica, ajuta-ma sa-mi vad greselile, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

24. Duhule Sfinte care infaptuiesti minuni in suflete, condu-ma prin vigilenta la perfectiune, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

25. Duhule Sfinte in fata caruia nimic nu este ascuns, invata-ma sa scap de urmari diabolice, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

26. Duhule Sfinte care cunosti viitorul universului, te rog ajuta-ma sa scap de supunerea fata de trup si fata de diavol, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

27. Duhule Sfinte care cunosti viitorul meu, incredintez ocrotirii tale familia mea, prietenii si pe toti oamenii, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

28. Duhule Sfinte cu ajutorul tau Dumnezeiesc, invata-ma sa traiesc spre slava si lauda lui Dumnezeu, spre binele sufletelor si bucuria Maicii Domnului, ca sa pot muri ca Sluga Aleasa, Slava Tie Dumnezeule, Duhule Sfinte, Slava Tie

Promisiunile Tatalui Nostru Ceresc pentru toti cei care vor spune acesta Litanie macar de 3 ori pe saptamana:

Te Voi smulge din mana dusmanilor tai

Voi indeparta obstacolele care te impiedica in drumul tau spre perfectiune

Iti voi mai da un inger, care prin inspiratii te va feri de ademenirile pacatului

Vei persista pe drumul virtutii, iti voi intari credinta, speranta si iubirea

Te voi elibera de grijile materiale, familia ta va trai in pace si iubire reciproca

Cine doreste sa isi ajute aproapele, va trebui sa recite acesta Litanie Sfanta macar 6 luni zilnic


joi, 21 iulie 2011

Resurrection of Jesus | Gnostic Perspective and Be...

Technology of the Heart: Resurrection of Jesus | Gnostic Perspective and Be...: "1. Now I have come to teach you what is and what was and what will come to pass, that you may know the things which are not revealed and th..."

Share/Bookmark

miercuri, 20 iulie 2011

achim nica - la obreja ntr o gradina



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

marți, 19 iulie 2011

Scrisori către părintele Jacob (2009)


Scrisori către părintele Jacob (2009) from HarrDelos on Vimeo.


Scrisori catre parintele Iacob este emotionanta poveste a Leilei, o condamnata la inchisoare pe viata care tocmai a fost absolvita.

Primul cadru din “Scrisori către părintele Jacob” (director de imagine Tuomo Hutri), al unui bărbat aşezat, cufundat pe trei sferturi în întuneric, aminteşte de misteriosul debut din “Căinţa” lui Abuladze şi are aceeaşi funcţie de prolog către o confruntare dintre întuneric şi lumină, în care tensiunea dramatică (întreţinută de cuplul actoricesc Kaarina Hazard şi Heikki Nousiainen) este net potenţată de contrastul vizual.

Scenariul filmului “Postia Pappi Jaakobille”, semnat de regizor şi Jaana Makkonen, este linear şi fără multe răsturnări de situaţie. O criminală condamnată la închisoare pe viaţă este graţiată după doisprezece ani de detenţie.

Spre surprinderea ei, femeia lipsită de familie şi prieteni primeşte o ofertă de serviciu ca asistentă a unui preot orb de provincie, căruia trebuie să-i citească scrisorile. Deformată de anii de izolare şi complexată de incertitudinea reintegrării sale sociale, Leila este necolaborativă şi reticentă, reacţionând cu duşmănie la dragostea părintească necondiţionată cu care o primeşte bătrânul pastor.

Valurile de scrisori aduse zilnic de poştaşul pe bicicletă (trimitere la un personaj din “Sacrificiul” tarkovskian, plasat într-un peisaj similar), la care părintele răspunde cu seriozitate şi altruism, rugăciunile înălţate spontan pentru necunoscuţi o indignează; respectul şi evlavia de care se bucură fragilul părinte printre sute de oameni, care îi cer sfatul şi rugăciunea, uneori chiar şi bani, îi stârneşte, probabil, invidia.

Chipul crispat al femeii masive, neiubite de nimeni nu ne lasă să-i ghicim sentimentele, dar gestul de a arunca o parte din scrisori şi de a-l intimida pe poştaş o confirmă. Sabotajul îi reuşeşte şi, în scurt timp, poştaşul nu mai soseşte, ori se întoarce din drum, speriat, la vederea siluetei ameninţătoare a Leilei.

Dispariţia misivelor zilnice îl nedumereşte şi îl zguduie pe părinte, care se simte inutil şi abandonat, rupt de orice contact cu lumea: rugăciunile pentru ceilalţi erau cele care-i dădeau viaţă! Leila jubilează, în timp de părintele trăieşte drama existenţială a părăsirii de Dumnezeu.

Pe teritoriul pustiu, insular, al casei singuratice înconjurate de natură, părintele Jacob i se confesează singurului suflet de lângă el. Leila primeşte jelania umilă a părintelui şi inima i se dezmorţeşte: reuşeşte, pentru întâia oară, să plângă şi să-şi recite propria “scrisoare”: povestea tragică a unei vieţi sfărâmate.

Părintele o ascultă, rostind simplu, ca şi în alte dăţi: “Ceea ce la oameni e imposibil la Dumnezeu este posibil”. Rosteşte şi moare.

Duhul "ortodox" al peliculei e evidenţiat nu doar de atitudinea faţã de oameni şi Dumnezeu a personajului principal (ce aminteşte de civilizaţia epistolarã a lavrelor ruse), ci şi de indicii scenografice concrete, justificate istoric, ca rãmãşitele vizibile şi relativ abundente de frescã ortodoxã, animând pereţii degradaţi ai catedralei din pãdurea finlandezã .

- Trimiteri cãtre trecutul comun, istoric şi pnevmatic, în care (ca la Zviaghinţev) graniţele interconfesionale sunt conştient estompate (nu însã pânã la anulare ideologic-ecumenistã), întru evidenţierea şi retrãirea creştinismului unic, viu, originar.

de: Elena Dulgheru


Share/Bookmark

VIATA SFINTULUI LUCA AL CRIMEEI, VINDECATOR

Viata Sf. Luca al Crimeei from Apologeticum on Vimeo.



Share/Bookmark

luni, 18 iulie 2011

Oameni care şi-au schimbat cursul vieţii

Actorul Dragoş Pâslaru s-a retras la Mănăstirea Frăsinei

Cândva, era un actor bine-cunoscut. Imaginea lui în rolul lui Horia Sima, conducătorul legionar din filmul "Drumeţ în calea lupilor", a rămas în memoria tuturor cinefililor.

De aproape două decenii însă, Dragoş Pâslaru (59 de ani) trăieşte ca simplu călugăr la Mănăstirea Frăsinei , din judeţul Vâlcea.
CÄlugÄrul                                                          Valerian, ARn                                                          fapt fostul                                                          actor   DragoA                                                              PAcslaru,                                                                     acordAcnd un                                                          interviu                                                          postului public                                                                            de       televiziune                                                                    dupÄ retragerea                                                                              sa la MÄnÄstirea                                                            FrÄsinei

Dragoş Pâslaru, interpretându-l pe Horia Sima, în filmul "Drumeţ în calea lupilor"
Călugărul Valerian, în fapt fostul actor Dragoş Pâslaru, acordând un interviu postului public de televiziune după retragerea sa la Mănăstirea Frăsinei

Dacă l-ai întâlni astăzi pe Dragoş Pâslaru, ar trebui să-i spui "frate Valerian". Acesta e numele sub care fostul actor îşi duce existenţa, de aproape două decenii, ca simplu călugăr al mănăstirii vâlcene Frăsinei.

Chipul osos, dăltuit parcă de mâna unui sculptor furios, privirea rece, dar incredibil de expresivă, îl apropiaseră de rolurile de "duri" ai ecranului.

Jucase în magnifice piese de teatru, precum "Karamazovii", dar şi în filme ca "Pruncul, petrolul şi ardelenii", "Concurs" sau "Să mori rănit din dragoste de viaţă".

Totuşi, emblema realizărilor lui cinematografice rămăsese excepţionala portretizare a fostului conducător legionar Horia Sima, în filmul din 1988, "Drumeţ în calea lupilor".


Adus în moarte clinică de mineri

Regizat de Constantin Vaeni, pelicula avea să fie proiectată în cinematografe şi la televiziune abia în primăvara lui 1990.

Poate de aceea chipul lui Dragoş Pâslaru, implicat activ în evenimentele ce au constituit fenomenul "Piaţa Universităţii", avea să fie recunoscut uşor de minerii veniţi, pe 14 iunie 1990, "să facă ordine" în Bucureşti. Avea să fie asociat cu răul, cu legionarii.

Pâslaru a fost bătut până la comă, fiind dus la spital în moarte clinică . Şocul produs l-a făcut să plonjeze într-o altă dimensiune. Cea a credinţei şi a iertării.

Astfel, la scurtă vreme, actorul de 39 de ani a pus punct unei cariere de succes, dar şi vieţii obişnuite. A lăsat totul în urmă şi s-a retras la mănăstirea din Vâlcea.

Mariana                                                                             BuruianÄ a                                                            fost                                                            consideratÄ o                                                            actriA?Ä de o                                                                sensibilitate                                                                ieAitÄ din                                                                      comun

Mariana Buruiană


Actriţă de prim rang a scenei şi cinematografiei româneşti, Mariana Buruiană (55 de ani) s-a retras, la câţiva ani după 1990, din lumina reflectoarelor.

Chiar dacă nu s-a călugărit, ea şi-a dedicat viaţa credinţei întru Hristos, fiind şi autoarea unei cărţi, "Taina mărturisirii".


O apariţie angelică, un chip diafan şi-o sensibilitate aparte. Acestea o definiseră pe Mariana Buruiană, pe vremea în care era una dintre renumitele actriţe ale Teatrului Bulandra, dar şi ale cinematografiei noastre.

Zecile de roluri în teatru, dar şi din filme - dintre care rămâne de neuitat cel din "Domnişoara Christina" (1994) - o transformaseră într-una dintre cele mai apreciate artiste ale generaţiei sale.

La câţiva ani după Revoluţie însă, Mariana Buruiană a abandonat cariera ce-i oferise un nume în ochii publicului. Ca într-o adevărată revelaţie, s-a apropiat de credinţă şi de Hristos.


"Noi ucidem nu numai cu armele"


"Era în vremea Revoluţiei. M-am gândit că nimeni nu respectă poruncile. Noi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci şi cu vorba şi cu gândul. Meseria mea era legată de vorbă şi de gând.

Şi m-am gândit că încalc porunca şi nu voiam să mai încalc porunca", dezvăluia fosta actriţă în Evenimentul Zilei, acum câţiva ani.


Nu s-a călugărit, dar a scris cartea "Taina mărturisirii", propria poveste a apropierii de Hristos, mergând, în continuare, pe calea rugăciunii, a smereniei şi a iertării.


Dan Bădulescu, de la chitarist rock la preot


Dan Bădulescu (58 de ani) a fost unul dintre marile nume ale rockului românesc din anii '70, chitarist în trupe faimoase ale genului. A emigrat în Suedia în 1986, apoi a renunţat la chitară pentru apropierea de Dumnezeu.

Întors în ţară, a absolvit Teologia, fiind de câţiva ani, preot la o biserică din Bucureşti.
Dan                                                          BÄdulescu a                                                          ajuns preot,                                                          dupÄ ce a fost                                                          chitarist rock                                                          (medalion, ARn                                                            formaA?ia Sfinx)                                                              ARn multe trupe                                                                                       de    legendÄ   ale                                                                                   muzicii                                                                             romAcneAti
Dan Bădulescu a ajuns preot, după ce a fost chitarist rock (medalion, în formaţia Sfinx) în multe trupe de legendă ale muzicii româneşti

Născut în 1952, Dan Bădulescu devenise în anii '70 una dintre figurile importante ale muzicii rock din România. Absolvent de Conserv
Preotul Dan                                                          BÄdulescu                                                          slujeAte la o                                                          bisericÄ din                                                          BucureAtiator, Bădulescu a fost membru al unor formaţii binecunoscute în epocă, de neuitat vreodată pentru cei care au trăit acele vremuri.

A cântat alături de Dan Andrei Aldea în celebrul grup Sfinx, a fost chitaristul trupei Roşu şi Negru, condusă de Liviu Tudan, în perioada 1979-1982, dar şi al altor formaţii, precum Iris, Post Scriptum, Pro Musica.


A stat 11 ani în Suedia


Chitarist şi compozitor de mare talent, Bădulescu s-a apropiat şi de yoga, chiar melodiile sale, mult elaborate, reflectând tendinţa de înţelegere a misterului vieţii.

În anul 1986 a emigrat în Suedia, unde, în scurtă vreme, a ajuns să cânte în strana unei biserici ortodoxe.


În 1997 s-a întors în România, unde a urmat cursurile Facultăţii de Teologie, câţiva ani mai târziu fiind hirotonit şi slujind ca preot la o biserică bucureşteană din strada Avrig.


"Mi-am dat seama că l-am căutat pe Cel Viu între cei morţi. Dumnezeu este în biserică. Eu am pierdut cam mulţi ani din viaţă până să realizez acest lucru", declara Dan Bădulescu într-una dintre puţinele apariţii în presă.


Monica Fermo, călugăriţă în Ierusalim
Monica Fermo,                                                                        tAcnÄrÄUna dintre blondele fatale din anii '70 ale scenei Teatrului Naţional din Bucureşti, Monica Fermo (56 de ani), trăieşte de peste două decenii la o mănăstire din Ierusalim.


Era blondă, era tânără, era sexy, era actriţă. Monica Fermo devenise, spre sfârşitul anilor '70, una dintre cele mai provocatoare prezenţe actoriceşti de pe scena Naţionalului bucureştean.

După cum mărturisea ea însăşi mai târziu, "primii mei paşi în viaţă au fost în monstruozitatea patimilor. La 15 ani m-am apucat de fumat, la 17 ani am avut primul amor spiritual şi fizic şi, de acolo, totul s-a derulat cu o viteză extraordinară către hăul de nepătruns cu mintea".
Maica                                                          Ecaterina, fosta                                                          actriA?Ä Monica                                                          Fermo
Maica Ecaterina, fosta actriţă Monica Fermo

Evreică prin naştere, Fermo a decis, în 1986, la sfatul părintelui Argatu, să îmbrăţişeze ortodoxia, botezându-se la vârsta de 32 de ani.

"Întâlnirea cu Hristos a fost pentru mine uluitoare, devastatoare", spunea ea.

A luat calea Ierusalimului, în Israel , unde trăieşte şi astăzi, cu numele de maica Ecaterina, în chilia unei mănăstiri din apropierea Sfântului Mormânt al Mântuitorului.


Fiul lui Octavian Cotescu şi al Valeriei Seciu este monah pe Muntele Athos

Mult mai puţin cunoscut publicului larg, Alexandru Cotescu (42 de ani) are o ascendenţă nobilă, din punct de vedere artistic, fiind fiul marilor actori Octavian Cotescu şi Valeria Seciu.

A avut o apariţie meteorică în filmul "Păcală" (1974), dar a urmat, mai târziu, calea monahală. Trăieşte de ani buni la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos , în Grecia, luând numele bisericesc de Daniil.

A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice şi vieţi ale sfinţilor.


Share/Bookmark

miercuri, 13 iulie 2011

Biblia, contrazisa de o descoperire recenta din sudul Israelului

Gath

Cativa arheologi au descoperit in sudul Israelului o metropola veche de 3.000 de ani, care ar putea schimba anumite aspecte din Biblie.Este vorba despre un oras locuit de filisteni, despre care Biblia spune ca au fost cei mai aprigi dusmani ai evreilor.

Orasul a devenit cunoscut datorita unui anumit locuitor, si anume uriasul Goliat, cel invins de tanarul David cu ajutorul unei prastii.

In metropola descoperita de arheologi, numita Gath, s-au gasit ramasitele unei structuri mari, posibil un templu, cu doua coloane.

Descoperirea reflecta faptul ca povestea lui Goliat, prezentata in Biblie, reprezenta realitatea geopolitica a acelor timpuri. Confruntarile dintre filisteni si evrei fiind foarte violente.

De 15 ani peste 100 de arheologi din intreaga lume lucreaza la dezgroparea relicvelor din Israel.

Cand am deschis cel de-al 15-lea sit, am gasit multe dovezi despre o cultura prospera si interesanta. Daca citesti Biblia, ai senzatia ca filistenii erau niste barbari. De fapt ei reprezinta o cultura sofisticata, uneori mai sofisticata decat a evreilor", a declarat Aren Maeir, arheologul care s-a ocupat de sapaturi.

Biblia este un text religios, ideologic, scris de evrei. E normal ca filistenii sa fie prezentati intr-o maniera subiectiva. Noi am vrut sa aflam cum traiau filistenii si sa intelegem adevarul din spatele descrierii lor din Biblie", a incercat sa explice Maeir de ce filistenii sunt prezentati negativ in Biblie.

Arheologul a mai declarat ca s-au gasit dovezi clare ca filistenii provin din jurul Greciei Antice, altfel decat se mentioneaza in Biblie.

sursa stirile protv

„Numele filistenilor, cum ar fi Goliat, sunt diferite de cele ale evreilor. Exista diferente mari intre filisteni si evrei. Filistenii mancau carne de porc si de caine. La evrei era interzis", a mai precizat Aren Maeir.

Share/Bookmark

Sufi Reading of Jesus' Teaching Parables

Technology of the Heart: Sufi Reading of Jesus' Teaching Parables: "~ Aleph ~ I called through your door, 'The mystics are gathering in the street. Come out!' you say: 'Leave me alone. I'm sick.' 'I ..."

Share/Bookmark

luni, 11 iulie 2011

Manastirea Banceni 1/6



Share/Bookmark

Parintele Cleopa - Despre rugaciunea inimii (Part. 1)



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

Despre pustnici Parintele Cleopa



Share/Bookmark

Parintele Ghelasie-1

Staretul Tadei de la Vitovnita - partea 1/6



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

ORACIONES PODEROSAS: Oración de Bendición Irlandesa

ORACIONES PODEROSAS: Oración de Bendición Irlandesa: "Que los caminos se abran a tu encuentro, que el sol brille sobre tu rostro, que la lluvia caiga suave sobre tus campos, que el viento sople..."

cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

sâmbătă, 9 iulie 2011

Rugaciunea Cuviosului Sofronie Saharov la revarsatul zorilor


Postez aici o rugaciune MINUNATA la revarsatul zorilor a Cuviosului Sofronie Saharov, in traducerea Ierom Rafail Noica.
(multi sigur o stiti deja...)


Este atat de splendida si cuprinzatoare aceasta rugaciune, incat oricare dintre noi, fie ca este sau nu in vreun necaz, daca o va spune dimineata, ii va fi de un real folos...
Doamne ajuta!


Tu Doamne Cel veşnic şi Făcătorule a toate, Care în bunătatea Ta cea nepătrunsă m-ai chemat în această viaţă, Care ai revărsat peste mine harul botezului şi pecetea Duhului Sfânt, Care ai sădit în mine dorinţa de a Te căuta pe Tine, singurul adevăratul Dumnezeu, ascultă rugăciunea mea.

Eu n-am viaţă, nici lumină, nici bucurie, nici înţelepciune, nici tărie decat numai în Tine, Dumnezeule.
Din pricina fărădelegilor mele nu îndrăznesc să-mi ridic ochii mei spre Tine.
Dar Tu ai spus ucenicilor Tăi:
Tot ce veţi cere în rugăciune cu credinţă, veţi primi şi:
orice veţi cere în numele Meu, voi face vouă.

De aceea, îndrăznesc să Te chem pe Tine:
Curateste-ma de orice intinaciune a trupului si a duhului.
Învaţă-mă să ma rog cum se cuvine.
Binecuvintează această zi pe care mi-ai dat-o mie, slugii Tale nevrednice.

Cu puterea binecuvântării Tale fă-mă în stare să grăiesc şi să lucrez în toată vremea spre slava Ta cu duh curat, cu smerenie, răbdare, dragoste, blândeţe, pace, curaj şi înţelepciune, dându-mi de-a pururea seama de prezenţa Ta.

Doamne Dumnezeule, în necuprinsa Ta bunătate, arată-mi calea voii Tale, şi dă-mi să umblu în faţa Ta fără păcat.
Tu Doamne, Tu ştii cele de care am nevoie.
Tu cunoşti orbirea şi neştiinţa mea, cunoşti neputinţa şi stricăciunea sufletului meu, dar nici durerea şi întristarea mea nu-ţi sunt ascunse Ţie.



De aceea, Te rog, ascultă rugăciunea mea şi prin Duhul Tău Cel Sfânt învaţă-mă calea pe care să merg; iar atunci când voinţa mea ticăloasă mă va conduce pe alte cărări nu mă cruţa, Doamne, ci sileşte-mă să mă întorc la Tine.

Prin puterea iubirii Tale, fă-mă să mă ţin cu tărie de ceea ce este bine. Păzeşte-mă de tot cuvântul sau fapta care strică sufletul; de orice fel de pornire care nu-Ti este bineplacuta Tie şi-l răneste pe aproapele meu.

Învaţă-mă ce trebuie să spun şi cum trebuie să vorbesc.
Iar dacă e voia Ta să nu răspund, fă-mă să tac în duh de pace, in care să nu întristez, nici să-i rănesc pe semenii mei.

Aşează-mă în calea poruncilor Tale şi până la ultimea mea răsuflare să nu mă laşi să rătăcesc departe de lumina îndreptărilor Tale, astfel ca poruncile Tale să fie singură lege a fiinţei mele pe acest pământ în veci.

Doamne, rogu-Te, ai milă de mine!
Păzeşte-mă în întristarea şi nenorocirea mea şi nu ascunde calea mântuirii de la mine.
În nebunia mea, Dumnezeule, cer de la Tine lucruri multe şi mari, dar îmi aduc pururea aminte de răutatea mea, de ticăloşia şi josnicia mea.

Miluieşte-mă! Nu mă depărta de la faţa Ta din pricina nevredniciei mele, ci mai degraba sporeşte în mine conştiinţa acestei nevrednicii şi dă-mi mie, celui mai rău dintre oameni, să Te iubesc pe Tine aşa cum ai poruncit: din toată inima mea şi din tot sufletul meu şi din tot cugetul meu şi cu toată tăria mea: din toată fiinţa mea.

Doamne, prin Duhul Tău Cel Sfânt, învaţă-mă dreapta judecată şi conştiinţă.
Dă-mi să cunosc adevărul Tău înainte de a intra în mormânt.
Ţine-mă în viaţă în această lume ca să-Ti pot aduce căinţă cu vrednicie. Nu mă lua la jumătatea zilelor mele, nici când mintea mea e încă oarba.

Iar când Îţi va bineplăcea să pui capăt vieţii mele, dă-mi de veste dinainte ca să-mi pot pregăti sufletul să vină înaintea Ta.
Fii cu mine, Doamne, în acel ceas înfricoşător şi dă-mi bucuria mântuirii Tale.
Curăţeşte-mă de toate gândurile tainuite, de toată răutatea ascunsă întru mine; şi dă-mi răspuns bun la scaunul Tău de judecată.
Doamne, în mare mila Ta şi nemarginita Ta dragoste de oameni, ascultă rugăciunea mea!

AMIN! Share/Bookmark

Aparitiile Fecioarei Maria la Seuca, Romania



cybershamans (karmapolice) / CC BY-NC-ND 3.0

joi, 7 iulie 2011

Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti


Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Biserica din Vasta

* Despre sfintele femei imbracate in haine barbatesti se spune ca numarul lor este anume ales ca sa repete in chip mistic cele zece fecioare din Evanghelie. Se mai spune ca, dincolo de orice incercare, acest numar a ramas neschimbat, Domnul randuind ca, atunci cand se savarsea una din femei, alta sa-i ia imediat locul *


Marile razboinice ale credintei


Nu le putem compara cu nimeni. Daca marii schimnici au ales postirea cea mai aspra, cat mai departe de ochii si admiratia oamenilor, sfintele femei imbracate in haine barbatesti au urmat o alta cale, infinit mai complicata si mai greu de inteles. Si-au schimbat straiele si firea. Si-au asprit chipul si vocea, transformandu-se in amazoane ale pustiei ascetice. Cele mai mari razboinice ale credintei.


Rar vei intalni suflete mai darze, de neclintit. Discrete, lipsite de aparare si alungate de peste tot, sfioase si fara de pacat, dar purtand cu sine povara unui adevar mereu ascuns de ochii lumii, sfintele in haine barbatesti au rabdat cele mai nebunesti acuze.

Cuvioasa Calistena se ascunde intr-o cetate din Nicomedia, unde, luand infatisarea unui pelerin ratacitor, vindeca multa lume - inclusiv o fata beteaga de ochi, pe care parintii, drept multumire, insista cu amenintari si blesteme sa i-o dea de nevasta!
Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Sfanta Eugenia

Sfanta Maria (devenita Marin) e acuzata de gazda unde a innoptat o data ca i-a batjocorit fata si, drept urmare, cuvioasa se trezeste in brate cu un copil, de care va avea grija pana la moarte, cand se va si arata adevarul despre ea.

Sfanta Eugenia (devenita monahul Eugen) starneste o mare iubire in inima Meletiei (o femeie extrem de bogata), care, fiind respinsa in avansurile ei necurate, o va acuza pe cuvioasa Eugenia de viol. Sfanta Apolinaria cea din Sinclit, fugind de tatal ei, Artemie, mare dregator al Romei in vremea lui Leon cel Mare, se calugareste si isi ia numele de Dorotei.
Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Sf. Apolinaria

Crescand in taria credintei, cuvioasa Apolinaria savarseste numeroase minuni si, fara sa fie recunoscuta, ajunge sa o vindece de chinurile unui duh rau chiar pe sora sa. Drept multumire, dregatorul Artemie (tatal Sfintei) se grabeste sa o acuze tocmai pe Apolinaria ca i-a necinstit fiica, ramasa grea cu nu se stie cine!
E mult absurd in vietile acestor sfinte.

Destui oameni s-au grabit sa le condamne ca incalca rigorile firii si legile Vechiului Testament, dar putini au avut rabdarea sa cerceteze biografia acestor femei cu totul deosebite si sa afle ca niciodata ele nu si-au schimbat infatisarea decat din dragoste si jertfa crestina pentru aproapele.

Ar fi aflat, de pilda, ca Sfanta Eufrosina se imbraca barbateste doar ca sa caute iertarea si mantuirea in locul tatalui ei, ucigas de crestini si inchinator la idoli. Ar fi aflat ca Sfanta Maria s-a calugarit in haine de monah doar ca sa nu-l paraseasca pe tatal ei, dornic sa-si traiasca ultimele zile de viata intr-o manastire, iar cuvioasa Atanasia a facut asemenea, din dorinta de a fi si pustnica, si sprijin sotului ei la batranete, dupa juramantul cununiei facut in fata lui Dumnezeu.



Minunata poveste de dragoste a Sfintei Atanasia pentru sotul ei, Andronic


Casatorita cu un bogat argintar, pe nume Andronic, Sfanta Atanasia nu uita niciodata sa-si imparta castigul in trei parti : o parte la saraci, o alta la impodobirea bisericii si cea mai mica dintre parti, nevoilor casei, multumind astfel Domnului pentru cei doi fii frumosi pe care ii avea. S-a intamplat insa ca, dupa 12 ani spornici si plini de pace, copiii lor sa moara brusc, in aceeasi zi, si asta a zguduit-o sufleteste pe Atanasia.
Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Andronicus si Atanasia

Degeaba a incercat sotul ei, Andronic, sa o consoleze. Atanasia era cu totul distrusa si, din pricina nesomnului si nemancarii, slabise in asa hal, incat mai avea putin sa moara.

Altceva decat sa planga nu putea sa faca, petrecand ziua intreaga la mormantul copiilor, cu multe lacrimi si suspine si, cine stie ce s-ar fi intamplat, daca nu i-ar fi aparut aievea in fata ochilor Sfantul Mucenic Iulian, care, in chip de calugar, a inceput sa o certe cu asprime ca nu-si lasa copiii in pace si ca, prin jalea ei, le tulbura odihna, cand ea ar fi trebuit sa se bucure ca baietii erau acum in ceruri, frumosi si curati ca niste ingeri.


Transformandu-si durerea in mahnire si mahnirea in bucurie, cei doi soti au inteles spusele Mucenicului Iulian si au hotarat sa-si imparta averea saracilor. Apoi, au pornit la drum, cu gand sa se calugareasca, fiecare in calea lui, dupa voia si planul Domnului. In cele din urma, Andronic va ramane langa marele duhovnic avva Daniil, iar cuvioasa Atanasia se va face monahie la manastirea Tavenisiotului.

Dupa 12 ani, cand se parea ca cei doi soti uitasera unul de altul, Andronic va intalni un calugar misterios, cu fata vestejita si arsa de soare, ca un arap. Crezand ca are de-a face cu un oarece monah ratacitor si "nebun intru Hristos", s-a oferit sa-l insoteasca spre Locurile Sfinte, iar acolo, negasind decat o singura chilie libera, in manastirea ce se cheama Optsprezecunicul, i-a propus calugarului misterios sa locuiasca impreuna, cu juramant insa de a vietui in cea mai adanca tacere.

Fara sa-si vorbeasca in vreun fel, cei doi s-au rugat lui Dumnezeu impreuna alti 12 ani. Apoi, intr-o zi, din ce in ce mai slabit trupeste, fratele de chilie (fratele ratacitor) a insistat sa-l cheme urgent pe avva Daniil pentru ultima Impartasanie si, vazandu-l, a inceput sa planga cu lacrimi mari si pline de durere.

"De ce plangi? Se cade sa te bucuri ca o sa-l vezi in curand pe Hristos", a zis avva Daniil, care l-ar mai fi certat o vreme, daca monahul cel misterios nu i-ar fi marturisit ca, de fapt, nu e barbat, ci e chiar Atanasia; ca s-a ascuns in haine barbatesti sa-i fie aproape sotului drag, sa aiba grija de el si sa-l pazeasca mereu de lipsuri, de rautati si ispite.


"Fa, Doamne, din trupul meu biserica si din parul meu, copaci"

Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Sf. Teodora din Alexandria

Multe ar fi de povestit despre Sfintele imbracate in chip de barbat. Femei evlavioase si neclintite. Femei puternice, in chiar slabiciunile lor. Diamante ascunse in moliciuni de porfira. Rugatoare cu nimic mai prejos decat anahoretii si schivnicii din vechime. Femei vrednice de a sta in calendar. Din pacatoase, ca Sfanta Pelaghia, sau din copile inocente, ca Sfanta Anna, cuvioasele femei in straie barbatesti s-au ridicat la sfarsitul vietii dincolo de fire.

Dormind pe pietre si incingandu-se cu lanturi, au renuntat in numele lui Hristos la tot avutul lor - la surasul, mangaierea, nostalgiile sau duiosia lor materna. Fara sa pretinda vreo clipa ca si alte femei sa le urmeze exemplul, sfintele s-au zidit pe sine in propriul lor trup, fugind cat au putut de placerile lumesti.

Au cautat sa-si piarda numele si au disparut in adancurile pustiei, nevrand sa lase in urma lor decat jertfa, dragoste si iertare, asa cum a facut cu sute de ani in urma Cuvioasa Teodora din Alexandria, cea confundata in multe randuri cu Sfanta Teodora din Peloponez.


Imbracata in haine barbatesti, pentru a-si acoperi frumusetea trupului si a scapa astfel de insistentele petitorilor, Sfanta s-a oferit a fi mireasa doar lui Hristos si, drept urmare, a petrecut ani buni intr-o pestera sapata in preajma unei lavre de monahi.

Calugarindu-se apoi din dorinta de a spori asprimea vietii pustnicesti cu ravna ascultarii, cuvioasa Teodora (devenita intre timp monahul Teodor) a primit porunca de la staretul manastirii sa calatoreasca prin sate, pentru a strange, din mila credinciosilor, proviziile necesare iernii.

In una din aceste calatorii, obosita peste masura, a innoptat la un om credincios si foarte respectat de oameni, fara sa stie ca fiica acestuia avea un iubit, si acum, lasand-o insarcinata, iubitul nici nu mai voia sa auda de ea. Cateva luni mai tarziu, vadita de pacat si mai avand putin sa nasca, fata nu a gasit alta scapare decat sa minta si sa spuna ca monahul Teodor, cel gazduit de parinti, o violase sub amenintarea unui cutit, si tot asa o obligase sa pastreze tacerea.

Judecata in pripa, sub privirea satenilor furiosi, Teodora a fost condamnata la moarte prin decapitare. Desi ar fi putut lesne dovedi minciuna, Sfanta si-a primit moartea in liniste si impacare. Cu putin timp inainte de taierea capului, a cerut doar cateva clipe sa se roage si, in auzul intregii multimi, in loc de blesteme sau alte vorbe grele, a dat glas iertarii, pe care a incununat-o cu cea mai poetica si sfasietoare dorinta, asa cum facuse si Sfanta din Peloponez:

"Fa Doamne din trupul meu biserica, din sangele meu rau si din parul meu copaci". Legenda sau nu, pe sub temelia manastirii trece astazi un rau, iar din biserica din Vasta continua sa creasca 17 copacii seculari, in uimirea oamenilor de stiinta, care nu pot sa explice cum se ridica spre cer acesti pomi fara radacina si cum un simplu acoperis de tigla, gros de cativa centimetri, le poate suporta greutatea.
*
Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti
Oricat s-ar stradui, savantii nu gasesc nici acum o cauza stiintifica a acestui fenomen. In anul 2003, la cel de-al patrulea simpozion de "Archaeometrie" din Grecia, s-a prezentat raportul facut de un grup de cercetatori de la Universitatea din Patras. Studiul lor confirma ca radacinile celor 17 copaci imensi nu se vad nici in interior si nici in afara, ceea ce nu a impiedicat pomii sa atinga inaltimi de peste 30 de metri si o grosime de peste un metru.

La testul cu ultrasunete, s-a vazut cum radacinile copacilor se scurg prin firisoarele de spatiu ramas liber intre pietrele zidurilor. Este cea mai uimitoare minune a naturii, prin care copacii traiesc dimpreuna cu zidurile si tot ei, cu forta lor vegetala, dau viata caramizii, transformand micuta constructie a bisericutei din Vasta intr-un corp viu, ce creste an de an si se inalta odata cu seva copacilor, spre albastrul tainic si necuprins al cerului.

Marturii:

Taine ale ortodoxiei - Sfinte femei imbracate in straie barbatesti

Cuvioasa Teodora

Yanis Makrigiannis, geolog: "Pare greu de crezut, dar acesta este adevarul - copacii de la Vasta se sprijina pe un acoperis gros de doar cativa centimetri. In mod normal, cand vantul bate mai puternic, din cauza torsiunii exercitate de miscarea copacilor, zidul bisericutei ar fi trebuit sa se prabuseasca. Acest lucru nu se intampla, sfidand toate legile fizicii".


Loukas Constantin, geolog: "Nu exista nici o explicatie, geologic vorbind".


Elefterie Beligiannis, inginer: "Copacii exercita asupra acoperisului o forta colosala. Nu gasesc o teorie care sa lamureasca stiintific de ce imensa putere cu care apasa greutatea celor cateva tone de lemn nu distruge acoperisul. De asemenea, nu vad cum s-ar putea calcula forta de sprijin a acestor copaci atunci cand in regiune sufla puternicele vanturi de iarna".


Elena Stavrogiannis, arhitecta: "Judecand dupa vechimea si pozitia zidurilor, bisericuta din Vasta ar fi trebuit sa se fi prabusit de mult. Ea insa a ramas in picioare atatea secole, fara stricaciuni serioase. Ca in orice loc sfant, omul de stiinta se arata a fi inutil".
Share/Bookmark

luni, 4 iulie 2011

Deosebirea dintre a te ruga si a crede





Pământurile erau arse și crăpate, frunzele, îngălbenite sau chiar sfoiogite de arsita, abia se mai tineau pe crengi. Iarba de pe pajiști si fanete se ofilise cu totul. Oamenii erau îngrijorati și nelinistiti. Cercetau mereu cerul ca de cristal. Nici un norisor.Albastru de cobalt!

Săptămânile se însirau una după alta tot mai fierbinți. De luni de zile nu
căzuse nici un fir ploaie.

Preotul se hotara sa organizeze în piațeta din fața bisericii o ora de
rugăciune pentru a’L implora pe Dumnezeu pentru ploaie.

La ora stabilită, piațeta era plină de lume.
Mulți aduseseră obiecte care dădeau mărturie despre credința lor.
Preotul privea cu admirație Bibliile, cartile de rugaciuni, icoanele,
crucile, metanierele.

Atentia ii fu atrasa, insa, in chip deosebit de o fetiță care statea
cuminte în primul rând, avand in mana o umbreluta.

A te ruga înseamnă să ceri ploaia,
a crede, insa, înseamna să-ți iei umbrela!

Share/Bookmark

vineri, 1 iulie 2011

Ostrov The Island Остров 2006 Subtitles (ENGLISH, RO, SP, POB, FR, RU, P...



Share